Se cunoaste ca din punct de vedere anatomic ochiul omenesc are anumite limite in observarea la distanta. Acuratetea si claritatea observarii la distanta prin aparat, atat ziua cat si in iluminare naturala mai scazuta depinde in mare masura de calitatea si performantele aparatelor optice folosite dar mai ales de grosismentul si diametrul obiectivului.
1.Grosismentul
Notiunea de grosisment poarta si denumirea de “puture de apropiere sau de marire” si reprezinta intotdeauna cifra ce precede semnul X din grupul numeric ce defineste aparatul optic. De exemplu la luneta de ochire 2.5-10 x 48 cifrele 2.5-10 indica un aparat cu grosisment variabil care se poate mari in functie de nevoie. Ca si o definite, grosismentul este raportul dintre marimea imaginii unui obiect formata pe retina ochiului observatorului cand acesta priveste prin aparat si marimea imaginii aceluiasi obiect privit cu ochiul liber. Grosismentul fiind raportul a doua marimi liniare este un numar si nu are o unitate de masura specifica. Fizic, grosismetul este un factor de multiplicare si exprima de cate ori imaginea unui obiect privit prin aparat este mai mare decat imaginea acluiasi obiect vazut cu ochiul liber.
2.Campul de observare
Campul vizual sau de observare al unui aparat optic este dublul unghiului maxim format de axa optica cu fascicolul de raze luminoase incident, care trece prin sistemul optic sau altfel exprimat este latimea vizibila prin aparat la o anumita distanta data, de regula 1000 m sau 1000 yarzi pentru aparatele fabricate in SUA. Campul de observare ca marime unghiulara este invers proportional cu grosismentul. Ca atare campul vizual va fi cu atat mai mare cu cat grosismentul va fi mai mic si invers. De exemplu o luneta de ochire 2.5 x 20 cu grosisment mic (2.5) va avea un camp vizual mare (un front de 15 m la distanta de 100m)
3.Diametrul pupilei de intrare
Diametrul pupilei de intrare, poate fi identificat cu o anumita aproximatie in cazul lunetelor cu sisteme de redresare prismatice cu diametrul util al obiectivului, fiind determinat de marimea diafragmei de deschidere care limiteaza fascicolul de raze si determina fluxul luminos ce poate intra in aparatul respective. Pentru observatii pe timp de zi un diametru al pupilei de intrare de 30-40mm este suficient, insa in conditiile unei iluminari naturale scazute o valoare mai mare a parametrului respectiv va permite sa furnizeze imagini mult mai clare si mai bine definite.
4. Diametrul pupilei de iesire
Potrivit unei definitii concise numim pupila de iesire imaginea pupilei de intrare data de intregul sistem optic al aparatului. Stiind faptul ca noaptea pupila ochiului omenesc nu midriaza (nu se dilata) mai mult de 7mm (in diametru ) si in consecinta pupilele de iesire pentru aparate de observare si de ochire cu diametru mai mare de 7mm sunt inutile. Luneta de ochire suprima majoritatea incovenientelor ochirii clasice, cu tel-catare si permite exploatarea la maxim a tirului de precizie la distanta maxima a armelor cu tevi ghintuite. Lunetele sunt etanse si umplute la interior cu aer uscat, azot, sau alte gaze inerte, de exemplu heliu pentru a se preveni formarea condensului si dezvoltarea la exterior a mucegaiului care pot afecta sensibil observarea.
