Fashion trends
Home cooking recipes
Utilaje Agricole Totul despre pescuitPescuit la crapPescuit la rapitori pescar-sportiv.rowww.orasul-meu.rowww.prietenipescari.rowww.flytying.rowww.fir-intins.ro Delta Dunarii- Cazare, pescuit Cazare pensiuni Delta Dunarii www.carpnews.rowww.darvari.roCoduri postalewww.sylvarum.ro
căutare personalizată
Iepurele de vizuina (Oryctolagus Cuniculus) Iepurii de vizuina au fost descoperiti in urma cu 3500 de ani de navigatorii fenicieni debarcati in Peninsula Iberica. Astazi, ii gasim raspanditi in Europa Vestica si Centrala. In sec. XIII devine animal de vanat in Germania. In Romania au fost aduse cateva exemplare din Franta la inceputul sec. XIX. Au fost colonizati pe mosia Sturdza, situata in Comuna Cristesti, langa Iasi. A fost colonizat si in Transilvania dar nu se mai gaseste decat pe o raza de cativa km, langa Prut. Fiind animal de zona calda, este putin raspandit in tara la noi datorita iernilor grele si solului nefavorabil. Evita terenurile cu apa freatica si terenurile plate. Isi poate sapa galerii pana la cca 500 m dar nu in cazul solului strabatut de apa. Traieste in vizuini, prefera soluri unde isi poate sapa usor galerii, uscate, nisipoase, calde si in panta. Isi amplaseaza galeriile astfel incat apa de ploaie sa nu patrunda in ele si in zone cu tufisuri, lastarisuri, plantatii forestiere, buruieni inalte sau alte tipuri de vegetatie care sa mascheze intrarea in galerie si sa-i ofere loc de adapost cand sta afara. Isi sapa vizuina cu picioarele dinainte, special adaptate pentru acest lucru, iar picioarele dinapoi le foloseste pentru a scoate pamantul din galerie. In general la capatul galeriei exista un spatiu mai larg, captusit cu fan moale, unde isi tine puii. Prefera zone apropiate de terenuri agricole pentru a-si procura usor hrana. Mai mic decat iepurele de camp, are corpul cuprins intre 38 si 53,5 cm, din care coada de 4—8 cm, iar greutatea de 1,3-2,3 kg. La fatare, puii cantaresc aproximativ 40 de grame. Se deosebeste de iepurele comun nu doar prin marime, ci si prin constitutia corpului si modul de reproducere. Membrele superioare ale lapinului, sunt puternice deoarece le foloseste la sapat, in timp ce membrele inferioare sunt mai mici decat ale iepurelui comun. Urechile sunt si ele mai mici decat ale iepurelui comun, acestea nedepasind botul daca sunt aplecate inainte. Aceste deosebiri au facut ca iepurele de vizuina sa fie clasificat intr-un alt gen (Oryctolagus), decat iepurele comun (Lepus). Culoarea parului este mai cenusie decat a iepurelui comun si urechile au la varf doar o usoara dunga inchisa. Nu se fac incrucisari intre iepurele de vizuina si cel comun, insa se pot face intre cel de vizuina si cel de casa, hibrizii avand de obicei blana de culoare inchisa. Dentitia este asemanatoare cu cea a iepurelui comun. Scoate sunete asemeni unui fluierat subtire si ascutit, iar masculul in calduri scoate un mormait abia perceptibil. Urmele se aseamana cu cele ale iepurelui comun, avand insa saltul mai scurt. Traieste in medie 5-6 ani si atinge maturitatea sexuala la 5-8 luni. Imperecherea incepe din februarie si dureaza pana in septembrie. Gestatia dureaza 30 zile si fata in medie 4-8 pui. Puii sunt fara par si orbi timp de 10 zile, in comparatie cu puii iepurelui de camp care vad din prima zi. Puii sunt alaptati 3-4 saptamani inainte de a deveni independenti. Daca clima ii este prielnica, lapinul fata de 4-5 ori pe sezon. O dovada a influentei conditiilor ecologice asupra inmultirii lui este extraordinara lui inmultire din Australia, unde a devenit o plaga pentru agricultura. In concluzie, in conditii climatice prielnice se inmulteste exploziv, dar efectivul poate scadea la fel de repede tot din cauze ecologice sau din cauza unor boli care se raspandesc foarte repede. Lapinul fiind animal gregar (traieste in colonii), este fidel locului sau de trai, parasind galeria care il apara atat de dusmani cat si de vreme rea, doar pentru a-si cauta hrana pe o raza de cateva sute de metri, dupa care se intoarce si roade in apropierea vizuinii. In cautarea hranei iepurele de vizuina iese in zilele linistite, seara si noaptea, fiind foarte atent si precaut. In comparatie cu iepurele comun care este rapid si rezistent, lapinul alearga cu viteza numai pe distante mici pentru a scapa de dusmani. Dusmanii iepurelui de vizuina sunt: uliul porumbar si pasarar, huhurezul de padure, bufnita, nevastuica, dihorul si vulpea. O caracteristica a iepurelui de vizuina este miscarea cozii pe verticala atunci cand alearga, si schimbarile bruste de directie, sarind in stanga si-n dreapta care in termen vanatoresc se spune ca face o “minciuna”. Din acest punct de vedere, iepurele de vizuina este considerat de vanatori mult mai “mincinos” decat iepurele comun, la care schimbarile bruste de directie in stanga si-n dreapta sunt mai putine. In acest fel reuseste sa scape de urmaritori, acestia pierzandu-i urma. Lapinul este prezent in Romania intr-un numar de aproximativ 200 de exemplare, pe raza foarte extinsa in judetele Brasov, Calarasi, Mures si Iasi. Iepurele de vizuina se vaneaza conform Legii nr. 103/1996 intre 1 noiembrie si 15 februarie, cu o recolta anuala de aproximativ 30 de exemplare. Scrie mai jos parerea ta despre iepurele de vizuina! |
