Fashion trends
Home cooking recipes
Utilaje Agricole Totul despre pescuitPescuit la crapPescuit la rapitori pescar-sportiv.rowww.orasul-meu.rowww.prietenipescari.rowww.flytying.rowww.fir-intins.ro Delta Dunarii- Cazare, pescuit Cazare pensiuni Delta Dunarii www.carpnews.rowww.darvari.roCoduri postalewww.sylvarum.ro
căutare personalizată
 Cand pestele muscaPunctul culminant, farmecul pescuitului, il constituie momentul in care, pestele musca momeala apoi cu iscusinta si abilitate il agati, si lupta continua cu pestele care se apara si cauta sa scape. Tipul de muscatura, difera de la specie la specie. De asemenea pescarul simte muscatura pestelui in functie de tipul de pescuit pe care il practica: stationar sau dinamic. Un pescar incepator trebuie sa invete sa deosebeasca speciile de pesti, modul lor de hranire, de comportament, precum trebuie si sa isi aleaga tipul de pescuit pe care doreste sa il practice. Asadar, fie ca alegem sa pescuim cu musca artificiala sau naluci, fie ca dam la pluta, fie ca suntem incepatori sau profesori in ale pescuitului, momentul cel mai palpitant e acela in care pestele musca. Atunci incepe lupta care cere dibacie si rabdare pentru a-l aduce pe adversar la mal. Dar pentru a stii cand pestele a inghitit carligul trebuie sa intelegem semnele care le primim, trebuie sa putem descifra ce se intampla dincolo de luciul apei. De obicei muscatura pestelui o simtim, sau daca nu, o vedem in varful lansetei. In cazul pescuitului la plumb, acest lucru se intampla daca lanseta este suficient de sensibila in varf. Daca nu, se va lega o bambina intre inelele lansetei pentru a semnaliza mai bine muscatura. O greseala des intalnita in cazul acestui tip de pescuit este legarea plumbului fix pe fir. In acest caz, pestele simte rigiditatea plumbului si socul produs il face sa abandoneze, astfel ca, daca nu musca bine din prima este aproape improbabil sa atace din nou. Momeala si firul trebuie sa gliseze prin canalul plumbului, pentru ca multi pesti care ataca prudent sa nu se sperie. In cazul in care pescuim la distante mari, firul lung va amortiza muscatura, mai ales daca este si gros. Acest lucru va face mai dificila infingerea acului. Este vital sa stim momentul cel mai oportun pentru “a intepa” pestele. Daca pescuim la distante mari, avem avantajul ca tinem pestele departe de zgomotul de la suprafata apei, dar si dezavantajul ca trebuie sa depunem o forta mai mare. La distante mari, este mai usor sa folosim fire subtiri pentru ca sunt mai sensibile dar si mai periculos pentru ca tensiunea le-ar putea rupe. Daca pescuim de pe mal, odata ce pestele a muscat, facem cativa pasi inapoi cu varful lansetei ridicat in sus. Pescuitul stationar cere parca mai multa rabdare si o buna cunoastere a tresaririlor fine si atat de diferite a plutei, care indica ce se intampla sub apa, cu momeala si pestele. Mult mai activ devine pescuitul cu naluci, unde firul si lanseta transmit muscatura pestelui direct in mana, iar pescuitul la musca artificiala e de-a dreptul o arta. Sa trecem in revista cum musca cateva specii de pesti. Carasul, musca domol si apatic. Nu degeaba nu ne place cand se agata “din greseala” in ascutimea carligului nostru. Crapul nu musca tot ce trece prin jurul sau, decat dupa ce, prudent studiaza indeaproape momeala, muscand incet si progresiv, dand impresia ca se joaca. Dar si cand se hotararste sa muste, musca bine, dar cu manevre domoale, fara ca sa imprime plutei miscari puternice. Crapul reactioneaza slab si cu rabdare; am putea spune despre el ca este un peste meticulous. Are simt olfactiv dezvoltat, preferand momelile cu miros puternic. Crapul musca ciudat: absoarbe momeala, apoi o scuipa si din nou o absoarbe. Crapul nu mananca bine daca in zona sunt bancuri de rapitori, ca de altfel, toti pestii pasnici. Platica ridica cu botul momeala, iar uneori scufunda pur si simplu pluta, incet, dar ferm. Pluta se culca pe luciul apei, deoarece tractiunea se exercita oblic si catre suprafata. Stiuca ataca cel mai spectaculos, are un atac fulgerator, salbatic, aproape ca iti smulge lanseta din mana. In cele mai multe cazuri, tractiunea este suficienta pentru a scufunda pluta. Peste acrobat, stiuca face lumanari in aer in dorinta ei de a se elibera (ceea ce ii reuseste de multe ori). Se spune ca, bibanul ataca mult mai violent decat stiuca, este lacom si isi urmareste prada mai mult timp. Nu este un peste impulsiv, nu actioneaza fara control, ci este un peste precaut, mai ales in ape limpezi. Mai mult, are o vedere de invidiat si nu ataca nimic suspect. Firul trebuie sa fie aproape invizibil sau sa nu existe (daca acest lucru ar fi cu putinta). Firul monofilament este cea mai buna alegere in cazul pescuitului la biban. Talia lui mica este invers proportional cu puterea sa, fiind un luptator exceptional. Pastravul ar putea fi considerat unul dintre cei mai inteligenti pesti rapitori. Prefera doar hrana in culori naturale si nu ar ataca niciodata ceva ce straluceste nefiresc. Primavara, metabolismul pistruiatului este incet si atacurile vor fi mai lente, cu miscari lenese, in schimb, in zilele calduroase de vara, un atac de pastrav este visul oricarui pescar. Avatul, plin de ageritate musca oprindu-se brusc, dar cu puterea cu care ataca, face sa se indoaie lanseta. Este parca nascut pentru a fi unic. Peste plin de vigoare, agitat, impulsiv si aproape de nestapanit, avatul incearca parca sa isi surprinda prada prin atacuri violente. Pare imposibl sa gasim un avat calm, calculat si care sa atace meticulous, totusi rar, se pot intalni. Cleanul, ca un rapitor ce se respecta, ataca furtunos, chiar si atunci cand apa rece il amorteste. Nu numai atat, dar si lupta vanjos. Cleanul, la fel ca multi pesti rapitori, musca mai bine in apele cu valuri. Are vederea foarte dezvoltata, de aceea trebuie sa alegem cu grija forma nalucilor. Mreana pare sa se joace, obisnuieste sa plimbe momeala cu botul dar trage struna repede. Obletele este mic, dar ataca din viteza. Simte vibratiile si are calitati auditive exceptionale, astfel ca, percepe miscarea momelii prin apa foarte repede. In cazul salaului, nu ne putem da seama daca este vorba despre o agatatura in bradis sau un atac propriu-zis. Nu degeaba este considerat cel mai complex rapitor de la noi. Este un peste capricios, cu toane, de aceea pescuitul la salau cere enorm de multa rabdare si este considerat un pescuit exclusivist. Somnul se misca greu. Multi isi pierd rabdarea in asteptarea muscaturii somnului. Multi somni ataca la intamplare, deoarece vazul nu le este foarte dezvoltat. In schimb, clipocitul de la suprafata apei ii face sa tresalte. Nu gasesc momeala usor decat daca aceasta se misca. De multe ori trec pe langa ea fara sa o observe. Atunci cand ataca, este activ si dinamic, atat exemplarele mari, de lux, cat si cei pitici. Oricine a avut macar o data in carlig un astfel de monstru stie ca este capabil sa iti ofere cele mai extraordinare, cele mai fantastice si cele mai neobisnuite senzatii (mai ales daca avem noroc sa faca si o lumanare). Drill-ul cu un somn nu este usor. Somnul este un peste puternic si incapatanat. Cere indemanare dar si forta fizica sa il aduci la mal. In concluzie, pestii pasnici, care duc o viata pe fundul apei musca domol, pe cand pestii rapitori adora sa isi surprinda prada si sa muste ferm. Muscatura pestilor poate fi influentata de o multitudine de factori, cum ar fi vantul, valurile, temperatura apei, perioada anului, gradul de infometare, varsta pestilor (pestii mici ataca aproape orice, pe cand cei maturi sunt mai precauti)     Povesteste-ne experienta ta! |
